00024248-1.jpg

Potrivit Constitutiei Romaniei statul roman se identifica prin cateva elemente specifice, ce-l diferentiaza de alte state: teritoriul, frontierele, limba, drapelul, Ziua nationala si stema tarii. Acestea sunt elementele oficiale. Neoficial, ca parti componente ale identitati nationale se mai identifica si traditia si gastronomia. Traditia este acel sistem de conceptii, obiceiuri si credinte care se implementeaza de-a lungul timpului in cadrul unor grupuri sociale, care se transmit din generatie in generatie prin diferite cai (calea orala are cel mai important rol), constituind pentru fiecare grup social trasatura lui specifica.

Conform noilor norme europene, menite sa ne “civilizeze”, o buna parte din ritualurile socio-culturale ce ne diferentiaza de altii trebuie sa dispara potrivit acestora. Odata cu suprimarea acestora se poate spune ca va disparea si identitatea, specificul nostru romanesc. De exemplu, masacrarea porcinelor de Craciun – “taierea porcului” – este vazuta de birocratii de la Bruxelles ca un ritual salbatic, care nu respecta animalul. De aceea, oficialii UE s-au gandit sa impuna niste reguli obligatorii despre cum ar trebui sa se comporte romanul fata de porc. Potrivit acestora animalul trebuie “gadilat, cantat si dezmierdat” inainte de a fi transformat in carnati, caldabos si afumaturi. Insa normele europenilor au fost fixate fara sa se tina cont de traditie. In popor, taierea porcului reprezinta un ritual sacru cu etape foarte bine stabilite, fiecare dintre ele fiind respectate cu strictete.

Zilele trecute am fost martorul unei astfel de ceremonii, in cadrul careia furca si cutitul sunt considerate niste obiecte de cult. In Romania, tehnica taierea porcului este diferita de la zona la zona, insa, etapele ce sunt parcurse sunt, in mare, aceleasi.

00024238-1.jpg

In Baragan, masacrarea porcului de Ignat se face in felul urmator. Dupa ce este injunghiat animalul este acoperit cu paie pentru a trece prin proba focului purificator. In acest moment, cei care participa la eveniment sunt tratati cu tuica fiarta de catre stapana animalului. Dupa ce scapa de par si soriciul capata o culoare aurie, porcul este inmuiat cu apa fierbinte si acoperit cu saci de canepa, pentru a se fragezi. Urmeaza inca o runda de tuica fiarta (ultima), servita in canute de lut foarte mici, “ca sa nu tremure cutitul in mana”.

Cand se considera ca porcul s-a fragezit de ajuns se trece la etapa a doua a ritualului: toaletarea. In cadrul acestei etape porcul, asezat pe o usa de lemn sau un oblon, este curatat de jeg cu ajutorul apei fierbinti si a unor cutite boante pentru a nu se “strica sunca”. Incet-incet porcul capata o culoare aurie, ca un colac proaspat scos din cuptor.

00024245-1.jpg

Curatat bine, animalul sacrificat este gata pentru a treia etapa: transarea. Aceasta incepe cu crestarea fruntii animalului in forma crucii “ca destul l-ai dracuit de-a lungul anului” (In Ardeal, crucea se face pe ceafa animalului, bratele crucii reprezentand traseele de transare ale porcului). Pentru a putea fi mancat cu sufletul curat si pentru ca sacrificiul sa fie primit, porcul este tamaiat de catre gazda dupa care se trece la transarea in sine. Intai de toate se scot picioarele si se aseaza porcul pe burta. Se taie capatana care se spala cu apa in abundenta. Se cresteaza pe spate pana la “sira spinarii” si se scot “fleicile” din care vor ramane doar carne de tocat si suncile. Acum se aduna si carnea pentru “pomana porcului”, cel mai asteptat moment al acestui ritual. Se taie coastele cu o toporisca, de-al lungul coloanei vertebrale, pana cand, acesta din urma este eliberata. Apoi, se scot in ordine pulpele, intestinele, organele interne, cu mare atentie ca nu cumva sa se atinga “vru’na dintre basicile rele (vezica biliara si vezica urinara) care strica carnea”.

Ultima etapa practica a taierii porcului este curatarea locului de sacrificiu, pentru a nu da prilej cainilor din vecini sa viziteze ograda.

Aceasta randuiala se termina cu “pomana porcului”, masa la care participa toti ai casei inclusiv cei care au participat eveniment. Aceasta este singura zi din Postul Craciunului in care cei care au postit au voie sa manance carne “fara a mania cele sfinte”. La aceasta masa se serveste carne prajita impanata – din abundenta – cu grasime, cu mamaliga calda, varza murata si muraturi. La sfarsitul festinului (numai la sfarsit!) fiecare mesean este servit cu vin rosu “pentru a curata grasimile”.

Răzvan AvramMozaic
Potrivit Constitutiei Romaniei statul roman se identifica prin cateva elemente specifice, ce-l diferentiaza de alte state: teritoriul, frontierele, limba, drapelul, Ziua nationala si stema tarii. Acestea sunt elementele oficiale. Neoficial, ca parti componente ale identitati nationale se mai identifica si traditia si gastronomia. Traditia este acel sistem de...