Ilie Sârbu - Ministrul Agriculturii
Ilie Sârbu - Ministrul Agriculturii

Acum un an a fost adoptat Codul de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, prin care s-a stabilit de comun acord că negocierea preţurilor între furnizori şi comercianţi permite practicarea unor preţuri diferite de la caz la caz, putând duce într-un final la un preţ la raft mai mic. Adoptat, dar nepus în aplicare, toate contractele semnate ulterior între retaileri şi furnizori ignorându-l cu desăvârşire.

În luna februarie, Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu (foto), sesizând potenţialul electoral al problemei, a anunţat că respectivul cod va fi transformat în ordonanţă de urgenţă, care ar fi urmat să intre în vigoare la începutul lunii martie. Şi, chiar dacă discuţiile dintre producători, retaileri şi minister s-au împotmolit foarte rapid, ministrul declara, plin de entuziasm, că

„Vreau să le spun pe această cale (comercianţilor, n.n.) că noi vom merge mai departe. Sigur, există şi o lege în Parlament iniţiată de unii colegi de-ai mei, dar până va ajunge în faza să fie aprobată, cea mai rapidă soluţie rămâne o ordonanţă de urgenţă. Discuţiile trenează deja de un an de zile şi vreau să rezolv această problemă în cursul acestei săptămâni.“

Aşa de bine a lucrat ministerul încât, pe 15 martie, proiectul s-a intors de la Guvern la Ministerul Agriculturii, cu rezoluția ca nu întruneşte condiţiile unei Ordonanţe de Urgenţă. Sârbu a ţinut secretă înfrângerea până la începutul lunii aprilie, când a dat vina pe ministerul de finanţe şi a ameninţat supermarketurile că sunt libere să-şi închidă activitatea, dacă nu sunt de acord cu codul lui de bune practici.

„Parlamentul European s-a pronunţat şi a spus că este un abuz la adresa producătorilor şi fermierilor din Europa, noi ne-am pronunţat. Toate supermarketurile au fost la întâlnirea cu patronatele şi cu sindicate şi au semnat protocolul, iar a doua zi au zis că nu mai sunt de acord. Le-am transmis că nu mă interesează acordul lor, ei comercializează şi fac profit în România. Dacă le convine bine, dacă nu să îşi închidă halele şi să le mute unde vor găsi loc”

O săptămână mai târziu, ministrul anunţa, în fine, victoria, adică adoptarea de către Guvern a proiectului, şi asigura pe toată lumea că acesta va fi votat în procedură de urgenţă de către Parlament, neuitând să anunţe electoratul că va beneficia, graţie eforturilor sale, de produse mai ieftine cu până la 30%.

„Sperăm ca după ce va trece de Parlament să producă efecte. În sensul în care, pe rafturile din hipermarket-uri, poate produsele indigene, româneşti vor fi mult mai prezente, iar preţul lor va scădea cu aproximativ – spuneau colegii noştri, specialişti în domeniu – între 20 – 30%. De acum nu va mai exista nici interdicţia care se referea la relaţia comerciant – producător, prin care i se interzicea producătorului să comercializeze şi la alte unităţi, dacă el comercializa într-un hipermarket.“

Ceea ce a uitat să spună însă ministrul este că, în forma adoptată de Guvern, au apărut modificări care i-au mâniat pe producători care, în consecinţă, au refuzat să-l semneze. Aşa că, pe 20 mai, a apărut o nouă Ordonanţă de Urgenţă, conţinând Proiectul de lege privind Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare în forma sa iniţială, cea semnată în februarie împreună cu producătorii. De data aceasta, ambele părţi semnaseră.

Din partea furnizorilor: Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii (ARC), Asociaţia Patronală din Industria Laptelui (APRIL), Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Patronatul Român al Cărnii de Porc (PRCC) şi Uniunea Națională a Crescătorilor de Păsări (UNCPR).

Din partea comercianţilor: Metro Cash&Carry România SRL, Real-Hypermarket România SRL, România Hipermarche SA, Selgros Cash&Carry SRL, Carrefour România SA, MGV Distri Hiper SA şi Kaufland România SRL.

S-a terminat? Desigur că nu. Aprobarea Ordonanţei a fost lăsată pentru la toamnă, aşa că mai multe şanse de intrare în vigoare le are legea Surdu, ajunsă deja la comisii pentru a fi semnată. Dar, (surpriză?), s-a constat că unele puncte din proiect au fost schimbate, pe ascuns, pentru a-i favoriza pe retaileri.

„Neregulile au fost observate doar la o prima citire, însa specialiştii noştri ne vor furniza, pe parcursul acestor zile, toate modificările care au fost făcute în document. La momentul actual, proiectul este la semnat, în comisii. E clar ca politicienii au dat mana cu retailerii, tot în defavoarea noastră şi a consumatorilor, care vor avea cel mai mult de pierdut“, a declarat la începutul lunii Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

Consumatorii vor avea de pierdut? Nu-i adevărat. De fapt problema se referă în sarcina cui cad anumite cheltuieli inerente, adică cine va pierde din profit: producătorul sau a comerciantul. Consumatorul oricum va plăti, singura lui şansă fiind, cel mult, reducerea TVA-ului.

Şi, cum problema „Codului…“ e departe de a se fi terminat, promitem să vă ţinem la curent.

Marius CristianOpiniiCodul de bune practici,Hypermarket,Ilie Sârbu,MADPR,Producători,Victor SurduAcum un an a fost adoptat Codul de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, prin care s-a stabilit de comun acord că negocierea preţurilor între furnizori şi comercianţi permite practicarea unor preţuri diferite de la caz la caz, putând duce într-un final la un preţ la raft mai...