Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie…
Compatriotii nostri stiu demult ca „vorba dulce mult aduce“, iar „la placinte inainte, la razboi, inapoi“ pare sa fie o zicala definitorie pentru noi.
Inceputurile „Romaniei dulci“ sunt marcate de combinatia deloc neatragatoare dintre mamaliga – mancarea nationala la un moment dat in istorie – si chisalita de fructe. Cu miere si zahar sunt scrise urmatoarele secole, pe masura ce orientalul isi pune amprenta culturala tot mai pregnant in istoria nationala. Cunoastem baclavaua, ne place si o devoram cu pofta. Cultura deserturilor mestesugite prinde avant, asa incat ajungem exportatori de arome si idei dulci in Balcani, si cam tot pe atunci dictionarul unguresc se imbogateste cu ceva cuvinte noi: prajitura si dulceata. Gloria fineturilor autohtone se contureaza odata cu apogeul civilizatiei romanesti.
Dezrobirea de sub dominatia otomana aduce prospetime, occidentalism si inovatie. Miscarea francofila isi spune cuvantul nu doar in literatura, arhitectura si vestimentatie, ci si in perfectionarea artei culinare. Apare o rafinare generala a gusturilor, iar cofetaria mioritica se specializeaza in produsele de ciocolata. Cocheta, puternica si afrodiziaca – daca ar fi sa il credem pe Cassanova – ciocolata cucereste sufletul romanul avid de gustos. Este momentul de afirmare al Bucurestiului, se modifica numele strazilor, se promoveaza liberalismul, iau nastere cafenele si terase, ziare, opinia publica, grupuri de influenta, seri dansante, romante care mustesc a pofta de viata – pe scurt, apare societatea bucuresteana.
Infiintata in 1852, Casa Capsa este monumentul national al societatii “Micului Paris”. Grigore Capsa, unul din cei doi frati fondatori, a patruns tainele cele mai sofisticate ale cofetariei sub indrumarea maestrului cofetar de la Maison Boissier, Paris. Creativitatea si maiestria sa adancesc numele restaurantului in istorie. Potrivit site-ului www.ele.ro, in 1920, munca sa este incununata de o creatie desavarsita: prajitura Joffre, care ia nastere odata cu vizita maresalului Joffre, erou al primului razboi mondial si conducator al armatei franceze. Devenita ulterior aproape un simbol national, prajitura se spune ca si-ar fi inspirat forma din modelul caschetei trupelor franceze si ca ar fi incercat sa multumeasca si glicemia crescuta a maresalului.
J’OFRA, jofre s.f. – Prajitura de forma cilindrica din crema de ciocolata acoperita cu glazura. Din fr. Joffre (Sursa: DEX’98)
La Casa Capsa se pastreaza si azi reteta originala de joffre.
Casa Capsa
Calea Victoriei nr. 36, Bucuresti.
Tel.: 0745-022.224.
