La scurt timp după descoperirea insulei Curacao, în 1499, spaniolii și-au propus dezvoltarea agriculturii pe această insulă. Una dintre plantele de care aceștia aveau grijă a fost portocalul de Valencia.

Condițiile climaterice diferite și solul arid, au transformat portocalele în fructe amărui, aproape necomestibile. În scurt timp proiectul a fost uitat și inadaptabilele portocale de Valencia au crescut abandonate, nefiind consumate nici măcar de capre. Zece ani mai târziu, cineva a descoperit coaja acestor portocale. Uscată în totalitate de soare, coaja portocalelor avea un conținut bogat de ulei eteric plăcut parfumat.

După experimentul uleiului de portocale Laraha, o rețetă a ajuns la familia Senior, o familie deevrei de pe insula. Aceștia, au experimentat în continuare diferite condimente exotice, până când au fost siguri că au descoperit un lichior unic, ce a fost denumit Curacao.

Între timp, portocalele de Valencia și-au primit denumirea de “portocale aurii de Curacao”, iar în dialectul local, portocalele au fost redenumite “Laraha”

Lichiorul are aromă de portocale și este ușor amărui însă mai sunt și alte băuturi comercializate sub denumirea de Curacao, cu aromă de cafea, ciocolată sau rom. Culoarea albastră a lichiorului este obținută natural, însă poate fi colorat și artificial, în nuanțe de albastru sau portocaliu.

Mădălina BejenariuMozaicCocktail,curacao,Lichior
La scurt timp după descoperirea insulei Curacao, în 1499, spaniolii și-au propus dezvoltarea agriculturii pe această insulă. Una dintre plantele de care aceștia aveau grijă a fost portocalul de Valencia. Condițiile climaterice diferite și solul arid, au transformat portocalele în fructe amărui, aproape necomestibile. În scurt timp proiectul a fost...