Fettucine Alfredo
Legenda spune că mâncarea asta celebră (care mai des apare însă pe post de garnitură) ar fi fost inventată pe la 1914 de Alfredo di Lelio, care nu mai ştia ce să-i mai pregătească gravidei sale soţii şi, încercând o variantă de Fettucine al burro, a născocit preparatul de care taman vorbim. Soţiei i-a plăcut, aşa că tăiţeii au fost introduşi în meniul restaurantului deţinut de di Lelio (Alfredo alla Scrofa). În 1927 Mary Pickford şi Douglas Fairbanks, în luna lor de miere fiind, au trecut pe-acolo, au mâncat, le-a plăcut, au dus reţeta cu ei în America şi de-aici celebritatea. În fine, povestea e, fireşte, mai lungă, dar m-am gândit că v-o fi foame, aşa că hai să ne ocupăm de preparaţia acestor (în definitiv) tăiţei cu brânză.
Pentru paste vă trebuie
4 ouă
400 g făină
1 lingură de ulei
sare,
iar pentru sos mai adăugaţi
170 g unt
170 g parmezan proaspăt ras
Fettucinele nu-s altceva decât nişte tăiţei normali, doar că-s mai lungi (cât ies din foaie) şi mai laţi (dar nu mai mult de 1 cm). Aşa că faceţi dumneavoastră mai întâi pastele, fierbeţi-le al dente (un îndreptar util de fierbere a pastelor găsiţi aici), scurgeţi-le bine şi condimentaţi-le cu untul moale, frecat bine împreună cu parmezanul. Dacă vreţi să fie ceva mai picant, puteţi adăuga piper alb râşnit, nucşoară proaspăt rasă sau de-amândouă. Amestecaţi bine (dacă-i cazul, adăugaţi puţin din apa în care au fiert pastele), până când crema îmbracă uniform pastele iar brânza s-a topit, şi serviţi.
Secrete? Păi la o reţetă aşa de simplă, cred că vă daţi seama că în primul rând e vorba de calitatea ingredientelor de bază: ouăle din aluat, untul şi, mai ales, parmezanul, că nu-i tot una bucata întreagă veritabilă cu diverse răsături industriale şi neidentificabile.
Variante? Păi uneori mai apare în sos smântâna, alteori un ou, ba chiar şi făină ori amidon (ca să fie sosul mai gros), iar parmezanul este, de obicei, primul înlocuit, uneori cu brânzeturi de bune calitate (cum ar fi asiago sau pecorino), alteori cu variante mai ieftine.
Şi, după cum vă spuneam, de multe ori fettucinele Alfredo apar pe post de garnitură, de obicei pe lângă pui. Dar, dacă le serviţi ca atare, nu strică să puneţi pe masă nişte parmezan ras suplimentar, că sigur se vor găsi doritori.
