Oxidarea, prin definiție, este o reacție chimică ireversibilă care transferă electroni dintr-o substanță către un agent oxidant. Oxidarea alimentelor, pe de altă parte, este un proces distructiv care cauzează pierderea elementelor nutritive, scăderea calității mâncării și într-un final, stricarea ei. Grăsimile, uleiurile și în general mâncărurile care conțin aceste elemente sunt cele mai vulnerabile la oxidare.
Oxigenul și lumina sunt doi dintre factorii principali care contribuie la alterarea alimentelor. Trebuie menționat faptul că nu toate mâncărurile oxidează sau se strică la fel de repede. De obicei, oxidarea rapidă are loc în momentul în care mâncarea este ținută la temperatura camerei, procesul fiind mai lent atunci când hrana este ținută la rece. Pentru a vedea care este diferența, se poate face un experiment simplu, acasă. Se ia un măr și se taie în două jumătăți, din care una se lasă în bucătărie și cealaltă în frigider. Chiar și după doar o jumătate de zi, se va putea observa că mărul care a fost lăsat afară va căpăta o culoare ruginie, în timp ce mărul din frigider încă va mai părea proaspăt. Totodată, un măr netăiat se va păstra în condiții la fel de bune și în frigider și în fructiera de pe masa din bucătărie. Asta deoarece coaja fructelor are rolul de a le proteja de oxigenul din aer. Mai trebuie menționat și faptul că, prin oxidare, un fruct poate pierde chiar și 80% din cantitatea de vitamine, că mineralele organice se transformă în minerale anorganice, anumiți aminoacizi fiind distruși în întregime.

Ionii de metal accelerează oxidarea

Un alt factor care poate contribui la accelerarea procesului de oxidare este prezența ionilor de metal. Acesta este și unul dintre motivele pentru care vinetele nu se toacă niciodată cu un cuțit metalic, ci cu acele satâre speciale din lemn sau din ceramică. Dacă această regulă nu se respectă, mâncarea se va altera mult mai repede, iar reacția chimică dintre aliment și cuțit va altera gustul. Este, de asemenea, și motivul pentru care untul nu ar trebui ținut niciodată înfășurat în folie de aluminiu.
Pe lângă grăsimi și fructe, alte mâncăruri cu risc mare de oxidare sunt produsele lactate, margarina, maioneza, produsele coapte și uleiurile vegetale.

Contraatacul antioxidanţilor

Procesul de oxidare poate fi încetinit sau chiar prevenit prin folosirea antioxidanților, capabili să întârzie fenomenul. În general, ei previn formarea radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt agenţii care fragilizează corpul uman, atacând anumite molecule esenţiale, printre care ADN-ul, conform site-ului medicină-naturistă.ro.
În alimente, antioxidanții sunt adăugați, în special, acolo unde se regăsește un conținut mărit de grăsimi nesaturate cu risc mărit de oxidare. Numărul antioxidanților care pot fi folosiți este destul de mic. Printre ei se numără vitamina C și vitamina E, sau în termeni tehnici, E 300 și E 306, unele dintre puținele E-uri considerate inofensive.
Antioxidanții apără organismul uman de efectele dăunătoare a radicalilor liberi, care acumulați în organism devin foarte dăunători. Printre alimentele bogate în antioxidanți, recomandate pentru consum, se numără: vinul roșu, ceaiul verde, merele, bananele, peștele, untura de pește, fructele de pădure, varza, usturoiul, mierea, uleiul de măsline, spanacul, morcovul, soia și broccoli.
Alexandra HolhoşMozaicantioxidanti,Fructe de pădure,morcov,oxidare,oxigen,radicali liberi,spanac,ulei de masline,Varză,vin rosu,Vitamina C
Oxidarea, prin definiție, este o reacție chimică ireversibilă care transferă electroni dintr-o substanță către un agent oxidant. Oxidarea alimentelor, pe de altă parte, este un proces distructiv care cauzează pierderea elementelor nutritive, scăderea calității mâncării și într-un final, stricarea ei. Grăsimile, uleiurile și în general mâncărurile care conțin...